Mihai Răzvan Moraru: “Viitorul Buzăului nu se aşteaptă, se construieşte, zi de zi, prin curaj, cooperare şi viziune!”
- Detalii
- Categorie: Tu l-ai ales
- Publicat: Vineri, 28 Noiembrie 2025 09:46
- Scris de admin
- Accesări: 20
Judeţul Buzău a rămas cu mult în urmă atunci când vorbim despre dezvoltarea economică, despre servicii comunitare (asistenţă socială, medicală şi educaţională), despre proiecte de infrastructură, dezvoltarea turismului sau a economiei verzi, digitale şi sustenabile.
Suntem la coada clasamentului nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel regional.
Avem cea mai mare scădere a populaţiei – aproape 50.000 de locuitori în ultimii zece ani şi peste 100.000 în ultimii 30 de ani – ajungând la nivelul din anul 1948.
Avem cea mai mare scădere în rândul copiilor, tinerilor şi al populaţiei active, pentru că buzoienii nu mai cred în promisiuni goale şi aleg un viitor în alte judeţe, în Bucureşti sau în afara ţării.
Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat în judeţ. Astfel, în Buzău raportul este de 154 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, semnificativ mai mare faţă de media naţională, de circa 122 de persoane.
Avem cea mai mare scădere a populaţiei – aproape 50.000 de locuitori în ultimii zece ani şi peste 100.000 în ultimii 30 de ani – ajungând la nivelul din anul 1948.
Avem cea mai mare scădere în rândul copiilor, tinerilor şi al populaţiei active, pentru că buzoienii nu mai cred în promisiuni goale şi aleg un viitor în alte judeţe, în Bucureşti sau în afara ţării.
Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat în judeţ. Astfel, în Buzău raportul este de 154 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, semnificativ mai mare faţă de media naţională, de circa 122 de persoane.
În ultimii cinci ani, economia judeţului Buzău s-a degradat în mod accelerat: suntem pe ultimele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului/locuitor şi ne asigurăm din venituri locale doar 31% din bugetul total.
Avem o scădere semnificativă a numărului de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (–50%), o reducere a activităţilor din domeniul turismului, iar în ceea ce priveşte producţia industrială şi comerţul internaţional se observă o degradare constantă. Noi investitori strategici nu au mai ales judeţul Buzău, deşi dispunem de două platforme industriale care pot fi reabilitate.
Avem o scădere semnificativă a numărului de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (–50%), o reducere a activităţilor din domeniul turismului, iar în ceea ce priveşte producţia industrială şi comerţul internaţional se observă o degradare constantă. Noi investitori strategici nu au mai ales judeţul Buzău, deşi dispunem de două platforme industriale care pot fi reabilitate.
Avem o activitate agricolă importantă, dar cu puţine opţiuni de procesare şi valorificare locală.
Există numeroşi producători locali, însă aceştia nu beneficiază de sprijin în relaţia cu autorităţile locale şi nici de programe care să le faciliteze dezvoltarea.
Suntem pe ultimul loc din ţară la numărul locuitorilor cu acces la servicii licenţiate de salubrizare şi avem una dintre cele mai slab dezvoltate reţele de apă şi canalizare.
În acelaşi timp, plătim unele dintre cele mai mari preţuri din ţară pentru apă şi servicii de salubrizare. Transportul public la nivel judeţean este slab dezvoltat, iar monopolul operatorilor împiedică apariţia concurenţei şi a investiţiilor noi.
Există numeroşi producători locali, însă aceştia nu beneficiază de sprijin în relaţia cu autorităţile locale şi nici de programe care să le faciliteze dezvoltarea.
Suntem pe ultimul loc din ţară la numărul locuitorilor cu acces la servicii licenţiate de salubrizare şi avem una dintre cele mai slab dezvoltate reţele de apă şi canalizare.
În acelaşi timp, plătim unele dintre cele mai mari preţuri din ţară pentru apă şi servicii de salubrizare. Transportul public la nivel judeţean este slab dezvoltat, iar monopolul operatorilor împiedică apariţia concurenţei şi a investiţiilor noi.
Această strategie propune o transformare accelerată a judeţului Buzău într-un pol regional al economiei verzi, digitale şi sustenabile.
Pentru perioada 2025–2030, direcţia este clară: valorificarea potenţialului agricol, turistic şi industrial al judeţului prin tehnologizare, tranziţie verde şi parteneriate locale.
Viziunea: Buzău devine un model de echilibru între creştere economică, protejarea mediului şi incluziune socială.
Pentru perioada 2025–2030, direcţia este clară: valorificarea potenţialului agricol, turistic şi industrial al judeţului prin tehnologizare, tranziţie verde şi parteneriate locale.
Viziunea: Buzău devine un model de echilibru între creştere economică, protejarea mediului şi incluziune socială.
Judeţul Buzău ocupă o poziţie strategică în regiunea Sud-Est – între Bucureşti, porturile maritime şi Republica Moldova – poziţie care, din păcate, nu a fost valorificată. Proiectele de anvergură pentru dezvoltarea economică a judeţului au lipsit.
Principalele atribuţii ale Consiliului Judeţean includ gestionarea dezvoltării economico-sociale, administrarea domeniului public şi privat al judeţului, organizarea serviciilor publice de interes judeţean, înfiinţarea şi funcţionarea aparatului de specialitate şi a instituţiilor publice de interes judeţean, precum şi stabilirea impozitelor şi taxelor judeţene, având şi un rol de coordonare interinstituţională la nivel naţional şi internaţional.
Principalele atribuţii ale Consiliului Judeţean includ gestionarea dezvoltării economico-sociale, administrarea domeniului public şi privat al judeţului, organizarea serviciilor publice de interes judeţean, înfiinţarea şi funcţionarea aparatului de specialitate şi a instituţiilor publice de interes judeţean, precum şi stabilirea impozitelor şi taxelor judeţene, având şi un rol de coordonare interinstituţională la nivel naţional şi internaţional.
Chiar dacă Consiliul Judeţean nu stabileşte în mod direct impozitele – acest rol revenind primăriilor – prin strategiile de dezvoltare judeţeană şi regională poate propune politici fiscale agreate şi aprobate de către acestea.
Obiectivele principale sunt:
-Creşterea PIB-ului judeţean cu 35% până în 2030.
-Reducerea şomajului sub 3,5%.
-Creşterea investiţiilor private atrase.
-Creşterea cu 50% a exporturilor locale.
-Tranziţia la energie regenerabilă şi digitalizarea completă a administraţiei locale.
-Facilităţi pentru tineri şi antreprenori. Programe de formare profesională.
-Servicii medicale performante.
-Extinderea reţelelor de apă şi canal, investiţii în infrastructura turistică şi rutieră.
-Investiţii în educaţie, în cultură şi proiecte de dezvoltare a comunităţilor.
Viziune 2030
Buzău 2030 este un judeţ inteligent, viu, verde şi conectat, unde economia locală creează prosperitate prin inovaţie, tehnologie şi respect pentru resursele naturale, fără a consuma viitorul.
Principiul echilibrului administrativ
Până astăzi, buzoienii au fost împărţiţi în grupuri politice, iar comunităţile au primit sau nu sprijin din partea Consiliului Judeţean, în funcţie de culoarea politică a primarului.
În calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean, îmi asum echilibrul şi corectitudinea în susţinerea comunităţilor şi a primarilor, pe baza priorităţilor, a strategiei de dezvoltare, a urgenţelor şi a principiului echităţii, nu prin evaluări politice.
Orice primar va beneficia de acelaşi sprijin şi de acelaşi tratament din partea Consiliului Judeţean, pentru că această instituţie are datoria de a sprijini toate comunităţile, fără discriminare.
În calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean, îmi asum echilibrul şi corectitudinea în susţinerea comunităţilor şi a primarilor, pe baza priorităţilor, a strategiei de dezvoltare, a urgenţelor şi a principiului echităţii, nu prin evaluări politice.
Orice primar va beneficia de acelaşi sprijin şi de acelaşi tratament din partea Consiliului Judeţean, pentru că această instituţie are datoria de a sprijini toate comunităţile, fără discriminare.
Sunt sigur că, indiferent de culoarea politică a consilierilor judeţeni, prin dezbateri reale, bazate pe argumente şi pe priorităţi, echipa Consiliului Judeţean va reuşi să ia decizii echitabile, nu determinate de apartenenţa politică.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC, la comanda PNL - Filiala Judeţeană Buzău. Alegerile locale parţiale din 7 decembrie 2025 CMF: 51250002 Notificarea privind transparenţa la: https://pnl.ro/transparenta
