Omul mic și de nimic...
- Detalii
- Categorie: Editorial
- Publicat: Marti, 13 August 2013 08:34
- Scris de admin
- Accesări: 2416
Sunt oameni în viață care și-ar dori să fie mai mult decât sunt, să-i nimicească pe ceilalți, chiar dacă nu le-au făcut nici un rău, și cum nu au curaj să iasă la bătaie, speriindu-se de o mână în gât, fie ea și de deputat cu spume la gură, se folosesc de tot felul de slugi sau ușor coruptibili, pentru a ataca pe la spate.
Avem și la Buzău destule exemple de acest gen, dar de această dată nu o să ne referim nominal, ci facem doar o analiză a subiectului, cu datele pe care le avem, și avem destule, așa că recompensa, morală desigur, trebuie să fie pe măsură. În condițiile în care lupta se acutizează pe zi ce trece, iar taberele sunt pe ultima sută de metri pentru a se organiza, și chiar dacă mai sunt nehotărâți așa ca mine, un fapt e sigur, la sfârșit doar unul își va linge rănile, că celălalt va avea deja bocitoarele la cap.
E trist totuși să vezi, de pe margine, cum se bat foști prieteni, cum și-o trag pe la spate fără nici un fel de remușcări și fără vaselină, iar dacă în cazul unuia înțeleg perfect fenomenul, omul trebuie să se apere, încă mă străduiesc să aflu ce l-a determinat pe primul să atace fără nici un fel de motiv. Cu mârșăvie chiar, folosind informații pe care doar el le deține, uitând însă un lucru esențial, și celălalt știe despre tine tot atâta cât știi și tu, poate puțin mai mult, că la un moment dat se formează coaliții, toți cei atacați în timp unindu-se pentru a apăra secrete viitoare la care ceilalți să nu mai ajungă. Și concret, că poate v-am băgat prea rău în ceață, pentru cei care cred că războiul din PSD e în toi, vă dau o veste tristă, nici măcar n-a început.
Dar nu fiți dezamăgiți, în curând sîngele va curge din plin, pofta voastră de circ fiind pe deplin satisfăcută, cel puțin așa am eu informații, și abia atunci nu va mai fi loc de dat înapoi. Cîteva zile însă de aici înainte, spun chiar dintre beligeranți, se mai poate negocia, astfel încât pierderile de până acum, doar de imagine, să fie singurele din sumar, deși nimic nu mai poate fi ca înainte. Și chiar dacă politicienii spun că trădarea e doar o stare de fapt, ei chiar considerând că muncesc în folosul comunității, unii tot vor pierde până la final. Un prieten, un asociat, chiar o slugă, au și slugile meritul lor în acest război, dar ceva vor pierde. Depinde doar cât de repede vor înțelege că lupta surdă nu scoate eroi, cel mult niște învingători de moment, care nu-și vor putea sărbători așa cum trebuie dansul pe morminte, atenți tot timpul să nu fie din nou atacați. Mie îmi convine, dacă mă înțelegeți, dar lor...
