IMPORTANT: In cea mai mare parte, continutul acestui site este, sau se vrea, un pamflet. Cei care nu cred, sau se simt vizati, mai au o sansa, dialogul si sa ne convinga ca am gresit, la noi amenintarile nu tin. Daca nu, justitia sa stabilieasca unde se termina pamfletul, si incepe cu adevarat calomnia, iar noi ne vom supune. Riscul e juma-juma, si asa va ramane pana la proba contrarie. SI MAI IMPORTANT: Sambata, duminica si de sarbatorile legale, daca nu se intampla ceva cu adevarat important, va lasam sa respirati. Adica nu vom scrie nimic de nimeni, nu de alta, dar trebuie sa ne incarcam si noi bateriile
 
Nu sunt misogin și nu am spus niciodată că o femeie e proastă, jur, chiar dacă aruncă șamponul când se află sub duș și citește că loțiunea e pentru păr uscat. Dar o să-mi calc pe inimă și o să...

 

Publicitate

 

Topul parlamentarilor penali - Buzăul se mândrește cu patru!!!

”Adevărul” a făcut o ”hartă a ruşinii” cu acei parlamentari, prea mulţi, din păcate, care nu au văzut în noua lor calitate decât dorinţa de a se căpătui.

BUZĂU. Patru parlamentari judecaţi pentru fapte de corupţie 

Patru parlamentari buzoieni, aleşi în decembrie 2012, au intrat în vizorul DNA. Unul dintre ei, Gheorghe Coman (PC) a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru luare de mită, părăsind Camera Deputaţilor în aprilie 2014. Dintre cei aflaţi în activitate, doi au fost trimişi în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, având procese pe rol, iar al treilea a primit condamnare cu suspendare. 

Senatorul Victor Mocanu, deputatul Marian Ghiveciu, ambii de la PSD, şi deputatul Titi Holban, de la UNPR, sunt politicienii buzoieni, în activitate, care au probleme cu legea. 

Senatorul Victor Mocanu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2013, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, după ce, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, ar fi încheiat ilegal opt contracte de furnizare de echipamente medicale la Maternitatea Buzău. A prejudiciat statul cu aproximativ 566.000 de lei. Dosarul se află pe rolul magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Senatorul Victor Mocanu face parte din Comisia pentru românii de pretutindeni. 

Deputatul UNPR Titi Holban se află sub control judiciar, măsură luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce plenul Camerei Deputaşilor a respins, în iulie 2014, cererea de încuviinţare a arestării sale preventive. Acesta este acuzat de procurori că, în ianuarie 2014, ar fi promis unui denunţător că va interveni pe lângă altă persoană, în schimbul a 10.000 de euro, pentru ca aceasta, la rândul ei, să intervină pe lângă un inspector cu funcţie de conducere la una dintre Direcţiile Regionale Antifraudă, astfel încât o societate administrată de un apropiat al denunţătorului să nu fie sancţionată în urma unui controlul. 

Holban face parte din Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. 

Deputatul Marian Ghiveciu a fost condamnat pentru tranzacţii imobiliare suspecte. Parlamentarul PSD a fost trimis în judecată în decembrie 2011 de procurorii DNA, sub acuzaţia de „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată“. A fost condamnat, în mai 2015, de instanţa supremă, la trei ani închisoare cu suspendare, el fiind găsit vinovat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Decizia însă a fost atacată cu apel. El face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, dar şi din Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Legea nu e pentru toti?! Parcare „a la” Ion Vasile, candidat de azi la șefia PSD Buzău!!!

Azi, Ion Vasile și-a depus candidatura pentru șefia PSD. Fost prefect, senator și președinte al acestui partid, el a stat în ultima vreme în afara vieții politice, sau cel puțin așa a vrut să lase impresia, pentru că nebănuite sunt căile celei mai vechi meserii din lume. N-o să vorbim acum despre candidatura sa, ci zilele următoare, dar mi-am adus aminte de o fotografie trimisă de un prieten, care arată cît respect are fostul politician pentru lege. O parcare în giratoriu cu al său al 30-lea VAL, care nu mai sperie pe nimeni, poate doar pe Mocani și Ghiveciu, care-l susțin după ce, hai să nu uităm, tot ei l-au dat jos în cu acordul lui Victor Ponta. Vom reveni!

Marcel Ciolacu, ales din nou Secretar al Camerei Deputaților!!! Așa, să moară dușmanii de ciudă!!!

Potrivit opiniadebuzau.ro, tensiunile din interiorul organizației județene a Partidului Social Democrat accentuate de apropierea datei alegerilor interne, care vor avea loc pe 19 septembrie – dintre taberele Boșcodeală-Ciolacu și Ghiveciu-Mocanu -, au dat pe dinafară, ieri, și în Camera Deputaților, cu ocazia votului pentru funcțiile de conducere din cadrul Legislativului.

   Astfel, singurul social-democrat care a avut un contracandidat la funcția din cadrul Biroului Permanent al Camerei Deputaților pe care o viza a fost buzoianul Marcel Ciolacu, care s-a înscris la obținerea unui post de secretar, pe care l-a deținut și până acum. Surse din interiorul PSD spun că deputații Marian Ghiveciu și Adrian Mocanu ar fi dus muncă de lămurire cu un coleg din Mehedinți, Marius Manolache, pentru ca acesta să candideze la funcția de secretar împotriva lui Ciolacu și ar fi făcut și lobby printre social-democrați în favoarea acestuia. Totuși, Marcel Ciolacu a obținut funcția de secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, cu 65 de voturi, în timp ce Manolache a reușit să adune doar 30 de voturi.

   De altfel, colaborarea dintre deputații Marian Ghiveciu, Adrian Mocanu și Marius Manolache este mai veche, numele lor regăsindu-se pe celebrul proiect de modificare a Codului de Procedură Penală, înregistrat pe 2 aprilie la Senat, proiect care urmăreș­te să-i lase pe procurori fără o serie de instrumente de anchetă, îngreunează obținerea denunțurilor, face mai dificilă arestarea și reținerea, reduce teremenele de prescripție și introduce o nouă infracțiune, abuzul de putere al organelor judiciare. Totul cu scopul de a îngreuna munca procurorilor și a-i intimida.

 Nota redactiei -  Deputatul Marius Manola­che este urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție în dosarul Realitatea Media, acuzat de ,,fals în acte“; deputatul Adrian Mocanu, cel care vorbea despre problemele cu legea ale lui Constantin Boșcodeală și Cristi Bîgiu are tatăl senator trimis în judecată petru fapte grave de corupție, iar despre Marian Ghiveciu, condamnat în primă instanță la ICCJ nu are rost să mai vorbim, puteți găsi totul cu un simplu search pe google. 

Politica de maidan... Adrian Mocanu, deputat de Zmeieni, viitor preşedinte executiv al PSD Buzău!

Nu mai miră pe nimeni cum face PSD politică, şi chiar dacă sunt dezamăgit profund de cei care şi-au luat ţara înapoi, tot mai sper în acel stop şi de la capăt al preşedintelui Şase Case care să-i  trezească la realitate şi  pe social democraţi şi săii oblige la schimbarea unei mentalităţi imperios necesare pentru o clasă politică puternică atât la putere cît şi în opoziţie. Dar când aud că, la alegerile din această toamnă, la PSD Buzău jocurile sunt făcute astfel încât un penal condamnat,  pentru care n-am nici un fel de stimă, să fie schimbat cu fiul unui trimis în judecată pentru fapte grave de corupţie, nu pot să nu mă crucesc, şi să-mi dau seama că schimbarea la care sper e doar o utopie. Da, e adevărat, o spun sursele noastre din interior, Adrian Mocanu, rămas celebru după rebotezarea localității buzoiene Smeeni, va fi noul președinte executiv al social democraților în plan local, funcție ocupată acum de deputatul Marian Ghiveciu, condamnat cu suspendare în prima fază pentru fapte de corupție. Iar deputatul  Adrian Mocanu este, pentru cine nu știe, fiul fostului președinte al Consiliului Județean Buzău, Victor Mocanu, trimis în judecată tot pentru fapte de corupție comise pe vremea când împărțea cu generozitate fondurile de milioane de euro ale CJ către firme de casă sau preferențial, unor cunoscuți generoși... 

EXCLUSIVITATE! Cine va fi noul vice de la Consiliul Județean?!

Ajuns consilier local pe listele USL, acum independent, Valentin Tănase va fi, potrivit surselor noastre, noul vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău pe locul lăsat liber de liberalul Cristinel Romanescu în urma demisiei. Consilierul este frate al primarului pesedist din Săgeata, și deci nu va avea nici un fel de împotrivire din partea social democraților, dar nici din partea foștilor liberali de dinainte de a se uni cu PDL, el fiind candidat USL din partea acestora la alegerile din 2012. Sunt și alte amănunte care dau dreptate surselor noastre, amănunte asupra cărora vom reveni în curând. 

Din culisele PSD – Doar trei voturi împotriva „Rezoluției Boșcodeală”!!!

Sâmbătă s-a consumat o etapă importantă din parcursul alegerilor interne în organizația județeană a PSD Buzău,marea miză a întîlnirii fiind  stabilirea și votarea normelor de reprezentare care conduc la numirea delegaților pentru etapa finală a alegerilor interne și anume alegerea vitorului președinte al filialei județene. 

Astfel, în cadrul Conferinței Extraordinare Județene a PSD, convocată de 50 de organizații din teritoriu, lucrurile s-au petrecut de așa manieră încît viitori delegați să fie “verificați“ iar la Conferința Județeană de alegere a cărei dată nu a fost încă stabilită, să nu existe prea multe necunoscute, potrivit site-ului sansanews.ro.

Surse din interiorul partidului au relatat că în timpul dezbaterilor au apărut și ceva contestări din partea grupului Ghiveciu-Mocanu, care nu au fost de acord cu propunerile de pe ordinea de zi și cu modul în care s-au desfășurat lucrările ședinței. Doar că, la votul final, doar trei dintre cei prezenți, deși atât Ghiveciu cât și Mocanu aveau oamenii lor în sală, s-au opus „rezoluției Boșcodeală” , votând împotrivă, adică cei doi Mocani și condamnatul Ghiveciu, cu mențiunea că delegatul de la Pietroasele s-a abținut.

Tot la Conferința de sîmbătă au fost cooptați în structura de conducere județeană cei 29 de primari nou-veniți în PSD  alături de consilieri locali, județeni și municipali migrați în baza “ordonanței Dragnea“ la social democrați. 

În final, președintele în funcție al PSD Buzău, Constantin Boșcodeală a afirmat în plen, de la pupitrul de la care a prezidat Conferința Județeană că dacă își va rezolva problemele cu Justiția până la toamnă,  va candida din nou pentru cea mai înaltă funcție din filială. 

Din ciclul „hoțul strigă hoții”: Cine vrea să fure PSD la Buzău?!

Pasul în spate făcut de președintele Boșcodeală, care ar fi vrut să-l lase la conducere pe deputatul Marcel Ciolacu, unul dintre puținii care n-a intrat în vizorul DNA, a produs în ultima vreme o adevărată mobilizare de forțe la PSD Buzău. Unde în loc să se preocupe de problemele penale pe care le au, Famiglia Mocanu, Ghiveciu, dar și simplul membru al organizației de la Bisoca, Ion Vasile, fără probleme de acest gen, vor să-și ia partidul înapoi după un model deja patentat și strigă hoții pe toate drumurile, potrivit surselor noastre bine informate.

Astfel încât, la întâlnirile din teritoriu cu membri social democrați, ei încearcă să convingă audiența că mirosul de usturoi penal pe care-l emană e o simplă disfuncționalitate de sistem, și nu provine de la teancurile de euroi pe care le-au încasat și care, în cazul lui Mocanu ăl bătrân  și Ghiveciu au determinat procurorii să le colinde cu zgomot de cătușe. Iar astăzi e foarte posibil ca unul dintre membri găștii să iasă puțin din peisaj, fiind așteptată sentința în Dosarul terenurilor de la Merei. Poate de aceea, mezinul Famigliei și-a sărbătorit ziua de naștere de ieri, la restaurantul de manele pe care-l deține în capitală cu mulți invitați de la Buzău, printre care și Ghiveciu desigur. Și chiar dacă în naivitatea sa, Adrian Mocanu a crezut că simpla invitație îl va face pe Victor Ponta să vină, acesta se pare că are alte gusturi iar Copilul Minune nu prea îi pică bine la stomac. Vom reveni

„Operațiunea soacra” sau „De ce a decapitat Tăriceanu cea mai prolifică organizație din țară!?”

După excluderea lui Gheorghe Pană din partid, acest personaj al cărui comportament producea deservicii și atrăgea o imagine proastă asupra formațiunii liberal reformatoare de la Buzău, părea că lucrurile au intrat pe un făgaș normaș, iar președintele Vlase împreună cu tânăra sa echipă vor putea activa fără bețe în roate. Doar se părea, pentru că, la scurt timp după această excludere, hotărâre luată statutar, cei de la centru, adică oamenii  din umbra lui Tăriceanu, care se pare că au un rol decisiv în conducerea formațiunii, au reușit să producă o adevărată lovitură de teatru pentru Buzău. Gheorghe Vlase a fost chemat la București și i s-a spus că a fost schimbat de la conducere, iar ca lovitura să fie și mai puternică, Pană a fost reprimit membru cu drepturi depline.

Sursele noastre spun însă că totul nu a fost decât un  joc de culise, în care Tăriceanu a jucat rolul de marionetă politică, așa cum îl joacă și pentru PSD din fucnția de președinte al Senatului, cel care a decis schimbarea de la Buzău fiind fostul ministru Chițoiu. Care fusese pus la punct în mai multe rânduri de Vlase și prin urmare îl considerea pe președintele de la Buzău un om incomod care trebuie schimbat, deși principiile liberale spun cu totul altceva. La acest scenariu, susțin aceleași surse, a contribuit din plin și alt pion important, autoexilat la la capitală, omul de afaceri Nicolae Mărăcine, un liberal de conjunctură și o pușculiță pentru mai multe partide, care nici el nu și-l dorea pe Gheorghe Vlase la conducerea PLR Buzău. Chiar dacă, iar mărturie stau  articolele din presa vremii, filiala locală este des lăudată pentru rezultatele obținute atât la alegeri, dar și în organizarea de  întâlniri importante ale unor secretari de stat cu crema afaceriștilor locali, nu mai puțin de șase, toate un real succes care puseseră Buzăul pe hartă și din punct de vedere economic.

Mai mult, spun aceleași surse, motivul prezentat oficial la schimbarea lui Gheorghe Vlase este unul pueril, pentru că disensiunile în partid nu au încetat după revenirea lui Gheorghe Pană, ci chiar s-au acutizat, acesta vrând din nou la ciolan și cerând, spun unii, funcția de prefect la Buzăului, ocupată acum de către PSD. Iar ca tacâmul să fie complet, potrivit proverbului cu cine stă în spatele unui bărbat puternic, femeile se pare că au avut și de această dată un rol hotărâtor în decizia lui Tăriceanu, influențat atât de soția buzoiancă cât și de soacra sa, puternic ambalată de Chițoiu și Compania să bage strâmbe, de unde și titlul acestui material. Cetr este că, în locul lui Vlase a fost numit un om de paie, despre care avizații spun că face afaceri foarte profitabile cu primarii PSD de prin județ, de profesie inginer, un anume Mihai Cristescu despre care presa nu știe mai nimic, el fiind un zero în ale politicii și aparițiilor publice până acum. Vom reveni, că mai sunt multe de spus!

Penalii care vor să schimbe Codul! Deputatul Ghiveciu, cap de listă!

Zece deputati, noua de la PSD si unul de la minoritati, au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de Procedura Penala si la Codul Penal care lasa procurorii fara o serie de instrumente de ancheta, ingreuneaza obtinerea denunturilor, face mai dificila arestarea si retinerea, reduce teremenele de prescriptie si introduce o noua infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare.  Proiectul a fost inregistrat in procedura de urgenta acum o luna, pe data de 2 aprilie, la Senat si se afla inca in stadiu incipient, de avizare. Modificarile propuse - in total cateva zeci - sunt insa, potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, extrem de grave si au un dublu scop: ingreunarea muncii procurorilor si intimidarea lor. 
 

Din cei zece initiatori, patru sunt cercetati cercetati penal, ca Marius Manolache, finul premierului Ponta, trimisi in judecata sau chiar condamnati.

Cine sunt initiatorii

1. Bogdan Gheorghe-Danut - deputat PSD

2. Ghiveciu Marian - deputat PSD. Ghiveciu a fost trimis in judecata, in decembrie 2011, de procurorii DNA, sub acuzatia de "instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata". 

3. Manolache Marius - deputat PSDManolache este urmarit penal de DNA in dosarul Realitatea Media, potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2013. Procurorii anticoruptie il acuza pe parlamentarul social-democrat de fals in acte. In acelasi dosar au mai fost pusi sub invinure, Oana Mihaela Schwartzenberg - cumnata lui Elan Schwartzenberg -, sindicalistul Liviu Luca si administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alaturi de alte patru societati comerciale. In acest moment nu avem informatii despre stadiul dosarului. Marius Manolache a declarat intr-o emisiune la B1 TV ca este finul lui Ponta.

4. Mocanu Adrian - deputat PSD. Este fiul fiul baronului de Buzau, Victor Mocanu, trimis in judecata pentru coruptie.

5. Ciprian Nica - deputat PSD. Este vicepresedinte la Comisia Juridica, deputat de Vrancea. A semnat in martea neagra raportul.Trece drept un apropiat al lui Marian Oprisan, insa acesta a negat intr-o declaratie pentru HotNews.ro ca ar fi omul sau. (Update: Intre timp Nica si-a tretras semnatura de pe proiectul de lege iar Marian Oprisan sustine ca i-a cerut in mod expres sa faca acest lucru). 

6. Paslaru Florin-Costin - deputat PSD.  Paslaru a fost condamnat in martie 2015 de Inalta Curte pentru conflict de interese, judecatorii aplicand in cazul sau o amenda penala de 2.000 de lei, pentru ca si-a angajat fiul la biroul sau parlamentar, in perioada 2009-2012.  Decizia luata de Inalta Curte de Casatie si Justitie poate fi contestata. Florjn Paslaru a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) pentru conflict de interese in 7 ianuarie 2014.

7. Paun Nicolae - deputat PRPE (minoritati)

8. Radulescu Catalin-Marian - deputat PSD.Radulescu a fost trimis in judecata in 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, el fiind acuzat de dare de mita si efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si dare de mita. Potrivit unui comunicat al DNA, in perioada ianuarie 2013 ￯ februarie 2014, Catalin Radulescu, concomitent cu ocuparea functiei de deputat, s-a ocupat si de administrarea efectiva a societatii comerciale SC Concordia Con. Strade SRL, controland activitatea acesteia prin exercitarea activa a parghiilor de director general.

9. Traicu Rodin - deputat PSD

10. Uricec Eugen Constantin - deputat PSD


Care sunt cele mai importante modificari, argumentele initiatorilor si efectele lor in realitate 

1. Condamnari mai greu de obtinut. 
Alineatul (2) al articolui 103 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(2) In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala."

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "In textul actual, magistratul trebuie sa constate "dincolo de orice indoiala rezonabila" ca fapta exista, constitutie infractiune si a fost savarsita de inculpat, aceasta insemnand ca inca are dubii, dar totusi pronunta o condamnare, trecand peste acete dubii care genereaza indoieli"

3. Nota redactiei: "Initiatorii revolutioneaza dreptul european. Beyond a reasonable doubt - este expresia consacrata in dreptul european si standardul care trebuie atins de procurori in cadrul acuzarii. Daca judecatorul nu are dubii asupra vinovatiei cuiva, sau daca gradul de indoiala este nerezonabil, atunci se poate spune ca procurorul a dovedit vinovatia cuiva "dincolo de orice dubiu rezonabil". Asta nu inseamna ca nu exista dubii asupra vinovatiei cuiva, ci ca nu exista nici un dubiu rezonabil din probele administrate. Or, a introduce sintagma "dincolo de orice indoiala" la modul absolut face mai dificila pronuntarea unei condamnari, intrucat orice dubiu, oricat de mic si de nerezonbil, ar putea fi exploatat de inculpati pentru a evita o condamnare". 

1. Extinderea regimului nulitatii, dosare mai usor de distrus 
La art 106 dupa alineatul 3, se introduc doua noi alineate, alin. (4) si (5) cu urmatorul cuprins: "(4) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, audierea si activitatea de consemnare a declaratiilor supsectului, inculpatului, persoanei vatamate si martorilor se inregistreaza cu mijloace tehnice aduio-video. Suportul electronic sau magnetic ce contine inregistrarea reprezinta proba la dosar, iar la sfarsitul audierii va fi introdus intr-un plic ce va fi sigilat si semnat de organul de urmarire sau cercetare penala. De asemenea, va fi semnat si de persoana audiata si a aparatorului, tutorelui sau reprezentantului legal al acesteia, dupa caz. Plicul sigilat va fi anexat declaratiei persoanei audiate. Cand situatia impune, organul judiciar, in interesul cauzei, poate desigila plicul ce contine suportul electronic sau magnetic numai in fata persoanelor prevazute in prezentul alineat. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, audierea se va amana pana la obtinerea mijloacelor tehnice specifice inregistrarii audiovideo, acest lucru consemnandu-se intr-un proces verbal". 
(5) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, este interzis organelor judiciare sa procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaratii ale suspectului sau inculpatului pana la sosirea aparatorului ales sau desemnat din oficiu". 

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "La art. 106 "Reguli speciale privind ascultarea" pentru a se evita eventuale abuzuri fie ale organelor judiciare, fie ale subiectilor procesuali initiatorul a gandit completarea actului procesual in sensul obligativitatii inregistrarii cu mijloace audiovideo, sub sanctiunea nulitatii, a audierii, consemnarii declaratiilor suspectului, inculpatului, persoanei vatamate si a martorului."

3. Nota redactiei: "Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, un dosar penal va fi mai usor de distrus. Prin introducerea aliniatelor 4 si 5 se modifica regimul unor nulitati. Sunt trecute din sfera nulitatilor relative in sfera celor absolute chestiuni ce tin de acte de procedura, respectiv audieri, expertize.Aceasta nu se justifica, sanctiunea pentru nulitatile relative fiind refacerea actului, pe cand pentru cele absolute sanctiunea este inlaturarea actului din ansamblul probator."

1. Arestare preventiva "pe probe", nu pe "suspiciuni"
Alineatul (1) al articolului 202 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe concrete din care rezulta dincolo de orice indoiala ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecta ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni".

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Motivul pentru care s-a propus modificarea sus mentionata a rezultat din faptul ca masurile preventive au un caracter exceptional si de aceea trebuie dispuse numai in conditiile aratate mai sus. Inlocuirea sintagmelor "indicii temeinice" si "suspiciune rezonabila" cu sintagma "dincolo de orice indoiala" este necesara avand in vedere ca organul judiciar, in baza probelor din dosar, nu trebuie sa aiba dubii in momentul in care propune sau dispune luare unei asemenea masuri exceptionale. Vechile sintagme intra in contradictie cu caracterul exceptional al masurilor preventive, permitand luarea unor asemenea masuri numai pe baza de indicii si suspiciuni. Totul graviteaza in jurul probelor concrete, in baza carora procurorul sau judecatorul sa isi formeze convingerea ca dincolo de orice indoiala, o persoana a savarsit o infractiune iar aplicarea masurii preventive este necesara". 

3. Nota redactiei: "Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, se limiteaza posibilitatea de a dispune masuri preventive doar pe baza de probe, nu de suspiciuni. Or, scopul masurilor preventive este unul de a inlatura o stare de pericol pentru ordinea publica si/sau desfasurarea procesului penal (inclusiv pentru strangerea de probe) nu unul punitiv. Arestarea preventiva nu este asadar o pedeapsa ci, exact cum ii spune, o masura preventiva luata in unele cazuri inclusiv pentru a putea fi conservate/administrate probe. Masurile preventive se iau pe baza suspiciunilor rezonabile ca o fapta a fost comisa. Sigur ca suspiciunile trebuie sa fie ca si forta aproape la fel de puternice ca probele, dar nu sunt identice. Aici, initiatorii confunda ancheta cu actul de judecata". 

Proiectul de Lege pentru Modificarea Codului de Procedura Penala si a Codului Penal

1. Politicienii dicteaza cum pot fi folosite probele de la denuntatori 
La articolul 225, dupa alineatul (8), se introduce un nou alineat, alin. (9), cu urmatorul cuprins: "La luarea hotararii asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati nu se va putea pronunta in senul luarii unei decizii in functi de denuntul facut de inculpat altor persoane care au savarsit fapte ce nu au legatura cu obiectul cererii". 

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "Judecatorul de drepturi si libertati in luarea deciziei asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inclupatului trebuie sa evalueze numai probele care au fost administrate in legatura cu persoana inculpatului si cu faptele care fac obiectul cererii. Daca magistratul judecator, in decizia pe care o va lua, ar lua in calcul si denuntul  facut de inculpat conditiile de mai sus, ar excede obiectului cererii cu care a fost investit sa judece si ar putea inclina balanta in favoarea denuntatorului, neaplicandu-i o masura preventiva sau aplicandu-i una mai usoara". 

3. Nota redactiei: "Potrivit specialistilor in drept consulati de HotNews.ro, reglemantarea propusa incalca principiul fundamental de drept procesual penal, potrivit caruia probele nu au o valoare dinainte stabilita in procesul penal". 

1. Procurorii, amenintati ca vor plati pentru orice achitare 
Alineatul (1) al articolului 542 se modifica si va avea urmatorul cuprins: 
"In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o alta instanta internationala pentru vreunul din cazurile prevazute de art. 538, promovarea actiunii in regres pentru recuperarea sumei achitate are caracter obligatoriu impotriva persoanei care, cu rea credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul functiunii". 

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "Initiatorul considera ca promovarea actiunii in regres trebuie sa fie obligatorie avand in vedere ca statul trebuie sa recupereze sumele platite ca urmare a condamnarii de la persoanele responsabile pentru daunele provocate, care cu rea credinta sau din culpa grava au provocat prejudiciile in exercitiul profesiei". 

3. Nota redactiei: "Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, reglementarea propusa este extrem de grava. Introduce exercitarea obligatorie a actiunii in regres fata de magistrati in situatia unei solutii de achitare. Este de departe unul din cele mai grele mijoalce de presiune, prin care se timoreaza magistratul". 

1. Scurtarea termenelor de prescriptie, mai multe sanse pentru infractori 
Modificarea termenelor de prescriptie. Literele c), d) si e) ale alineatului (1) ale articolului 154 se modifica si vor avea urmatorul cuprins: 
(c) 6 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani. 
(d) 4 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani. 
(e) 2 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda. 

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "Initiatorul propune reducerea termenelor de prescriptie a raspunderii penale in cazurile de la litere c), d) si e) intrucat aplicarea si executarea pedepsei dupa trecerea unui interval indelungat de timp s-ar dovedi ineficienta in raport cu scopul legii penale. Realizarea acestui scop impune, intre altele, ca raspunderea penala a infractorului sa intervina cat mai aproape de momentul comiterii infractiunii, ca procesul penal sa se desfasoare cu operativitate". 

3. Nota redactiei: "Numeroase infractiuni nu vor mai putea fi anchetate de procurori din cauza termenelor de prescriptie mici, ceea ce echivaleaza cu o amnistie". 

1. Descurajarea denuntatorilor
Alineatul (3) al articolului 290 se modifica si va avea urmatorul cuprins: 
"Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei. 
Alineatul (2) al articolului 292 se modifica si va avea urmatorul cuprins: 
"Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei". 

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: "Modificarea care se propune consta in completarea textului cu un termen de 6 luni, suficient pentru ca mituitorul sa se gandeasca daca face sau nu denuntul ce i-ar conferi o clauza de impunitate. Neexistenta unui asemenea termen ar duce la posibilitatea persistentei unei activitati infractionale a mituitorului (faptuitorului) constand intr-un santaj perpetuu asupra persoanei care a dat/luat mita. Este adevarat ca textul actual permite organelor judiciare descoperirea unor fapte de coruptie si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate, dar nu se poate permite ca mituitorul sa beneficieze de o clauza de impunitate pe un timp nedeterminat. Clauza de impunitate ar putea incalca principiul caracterului echitabil al procesului penal care consacra faptul ca "orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii" si de aceea pentru a minimaliza aceste incalcari este necesara introducerea unui termen cat mai scurt de la data savarsirii faptei in interiorul caruia sa functioneze clauza de impunitate pentru mituitor/faptuitor."

3. Nota redactiei: Initiatorii vor sa ingreuneze la maxim posibilitatea ca fapte comise in urma cu doi, cinci sau sapte ani sa mai poata fi anchetate, asa cum se intampla in prezent. Mituitorii si faptuitorii nu isi denunta aproape niciodata faptele intr-un interval atat de scurt, de sase luni, ci o fac de regula abia cand sunt convinsi ca nu se mai pot apara singuri, cand pierd puterea si nu mai au capacitatea de a intimida martori, ascunde probe etc. Din acest motiv e bine sa nu existe un termen pentru cei care vor sa denunte fapte penale si sa beneficieze, la schimb, de impunitate. 

1. Amenintarea procurorilor cu inchisoarea 
La capitolul II, "Infractiuni de serviciui", dupa articolul 296 se introduce un articol nou, art 296 indice 1 intitulat "Abuzul de putere al organelor judiciare" cu urmatorul cuprins: 
"Fapta lucratorului de cercetare penala, procurorului sau judecatorului care in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situatie procesuala care sa duca la neluarea unei masuri preventive sau luarea ori inlocuirea unei asemenea masuri cu una mai usoara, in schimbul careia acesta sa denunte persoane care au savarsit infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice. 
(2) Daca promisiunea consta in inlaturarea raspunderii penale a persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului, desi exista date si probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca acestia au savarsit infractiuni, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu o treime. 
(3) Daca promisiunea ajunge in faza de executare, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu jumatate. 
(4) Fapta lucratorului de cercetare penala sau procurorului care, in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, nu solutioneaza o plangere, un denunt facute printr-unul din modurile aratate la art. 288 din Codul de procedura penala, in termen de 2 ani de la data sesizarii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice. 
(5) Daca fapta prevazuta la alin (4) a fost savarsita cu rea credinta, se aplica pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani si interzicerea ocuparii unei functii pulblice". 

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Desi Codul penal sanctioneaza abuzul de putere al organelor judiciare asa cum este prevazut la art 280 "Cercetarea abuziva" si art 283 "Represiunea nedreapta", aceste incriminari nu sunt suficiente, motiv pentru care initiatorul a propus si incriminarea faptelor descrise mai sus. In acest sens, fapta prevazuta la alin (4) si forma agravanta de la alin (5) sanctioneaza abuzul organelor judiciare constand in nesolutionarea plangerilor sau denunturilor cu care au fost sesizate potrivit art. 228 din Codul de procedura penala intr-un termen rezonabil de la data sesizarii. Termenul propus este de doi ani si este suficient pentru ca organele judiciare sa solutioneze plangerea sau denuntul, indiferent de gradul de complexitate al acestora". 

3. Nota redactiei: "Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, se introduce o noua infractiune cu acelasi scop si finalitate ca si reglementarea anterior citata, respectiv de a timora magistratul si de a limita posibilitatea de a obtine mijloace de proba. Or, procurorii se confrunta deja cu problema supraincarcarii cu dosare, unele mari, complexe, care necesita investigatii in mai multe tari, comisii rogatorii, care pot luat timp. Actualmente, clauza de nepedepsire aplicabila denuntatorilor prevazuta de lege este in vigoare in mai multe legislatii ale mai multor state din UE si Consiliul Europei, se numeste 'effective regret".

In Parlament exista deja mai multe tentative de modificare a Codului de Procedura Penala. Unele au reusit partial, cum este cazul proiectului initiat de senatorul PSD Serban Nicolae. Unele prevederi, cum ar fi cele referitoare la regimul incatusarii, au trecut de Comisia Juridica si merg in plen. Pe de alta parte, Romania se afla inca sub Mecanismul de Cooperare si Verificare. MCV prevede, intre altele, stabilitatea legislatiei anticoruptie si a sanctionat tentativele parlamentarilor de a o modifica. Legislatia penala se afla si sub monitorizarea Statelor Unite, care si-au manifestat public ingrijorarea de fiecare data cand politicienii au cautat sa ingreuneze munca procurorilor.

George Sava, de ieri prefect!

Subprefectul George Sava a fost numit prefect al judeţului Buzău, susţin surse guvernamentale. Numirea a fost făcută în şedinţa de ieri a Guvernului la propunerea organizaţiei PSD Buzău şi urmează să fie efectivă imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Sava a fost singura variantă vehiculată pentru a prelua şefia Prefecturii după ce la sfîrşitul săptămînii trecute Maria Buleandră a demisionat ca urmare a trimiterii sale în judecată în „dosarul Beganu”. 
Deocamdată nu se ştie cine va fi instalat în funcţia de subprefect, deţinută pînă acum de George Sava.