Mândru că sunt român! Cu ghilimele de rigoare...

Detalii: Creat: Marti, 13 Mai 2014 08:53; Ultima actualizare: Marti, 13 Mai 2014 08:53; Accesări: 4972

Ieri am avut o revelație, mai ceva ca Gigi Becali când și-a dat seama că de la Biserică poți să pleci după două, trei mătănii, în timp ce la pușcărie sunt alte reguli. Ieri deci, m-am simțit mândru că sunt român, odată cu vizita lui Victor Ponta la Buzău, alături de alte zeci de militanți PSD cu burta goală și aduși cu arcanul să-l aplude pe primul plagiator al țării.

N-o să vorbesc despre ce s-a promis pentru Buzău în schimbul voturilor, aceleași minciuni cu care probabil social democrații vor veni să ne mai prostească odată și în 2016, ci o să aduc în discuție ceea ce colegii din presă nu au remarcat, sau n-au vrut să vadă în fața Consiliului Județean unde a avut loc Marea Adunare Județeană.

Membri de vază ai PSD, partid de stânga, al clasei muncitoare deci, și-au etalat cu nesimțire crasă mașinile de lux de zeci sau chiar sute de mii de euro, de m-am crezut pentru o clipă la Monte Carlo, mașini din care au coborât în haine de firmă și pantofi lucioși, trădând ”sărăcia în care se zbat și își cresc copiii în epoca Băsescu”, după cum a spus de la tribună chiar un lider important. Desigur, n-au lipsit nici muritorii de rând, militanții cum s-ar spune, ăia care asigură majoritatea și sperau la nelipsitul mic și halbă de bere moca de după. Au plecat dezamăgiți, căci aplauzele lor furtunoase n-au fost răsplătite decât tot cu promisiuni.

Un alt aspect important, Ponta se teme, poate doar așa se explică numărul mare de polițiști în civil care se plimbau prin mulțime, peste 30 numărați doar de mine și pe care-i știam din vedere, ca și cei peste 20 de sereiști atenți la ce se discută și nu cumva vreun militant mai zelos să fi venit de la piață cu cartonul de ouă pregătit. Cu alte cuvinte deci, Ponta a venit, a mințit și a plecat. La Buzău, după manifestarea de ieri, scorul va fi unul zdrobitor în favoarea PSD, așa că nu se va face în continuare nimic, mai ales că Opoziția lipsește cu desăvârșire, cum ar spune Caragiale.