IMPORTANT: In cea mai mare parte, continutul acestui site este, sau se vrea, un pamflet. Cei care nu cred, sau se simt vizati, mai au o sansa, dialogul si sa ne convinga ca am gresit, la noi amenintarile nu tin. Daca nu, justitia sa stabilieasca unde se termina pamfletul, si incepe cu adevarat calomnia, iar noi ne vom supune. Riscul e juma-juma, si asa va ramane pana la proba contrarie. SI MAI IMPORTANT: Sambata, duminica si de sarbatorile legale, daca nu se intampla ceva cu adevarat important, va lasam sa respirati. Adica nu vom scrie nimic de nimeni, nu de alta, dar trebuie sa ne incarcam si noi bateriile
 
Nu sunt misogin și nu am spus niciodată că o femeie e proastă, jur, chiar dacă aruncă șamponul când se află sub duș și citește că loțiunea e pentru păr uscat. Dar o să-mi calc pe inimă și o să...

 

Publicitate

 

INCENDIAR Cum a scăpat directoarea Zisu de juristul instituţiei în favoarea finei sale!

Chiar dacă Ambulanţa Buzău a fost reprezentată în 2013 şi 2014 de un jurist angajat pe bază de contract, care nu a pierdut nici un proces important, directoarea instituţiei a încercat în tot acest timp şi a reuşit până la urmă să-l îndepărteze şi s-o aducă pe sora sa, Denisa Trifan. Aceeaşi persoană care a reprezentat Ambulanţa în mai multe procese, unele cu un deznodământ fatal pentru anumiţi angajaţi, cum ar fi concedierea unora dintre ei.

Amănunte, luni dimineaţă! 

Piaţa Centrală, o mizerie pe bani publici!!!

Am fost, fără să vreau, pentru că mi-e scârbă să merg în ţigănia care a devenit de câţiva ani Piaţa Centrală, chiar înainte de Crăciun, să cumpăr ceva ce n-am găsit în moderna piaţă construită de Urbis în Dorobanţi, acolo unde stau. Şi mi-am dat seama ce carte de vizită de doi lei avem, dacă în buricul târgului, acolo unde ar trebui să ne mândrim la câţi bani s-au băgat cu un obiectiv de mare clasă, nu dăm decât peste jeg, trafic şi riscul de rămâne fără economii din cauza hoţilor obişnuiţi ai zonei.

Administrată de SC Pieţe Târguri şi Oboare, o societate ţinută artificial în viaţă de Primăria Buzău, devenită de aproape şase ani un sac fără fund dar şi fără nici un fel de rezultate vizibile, poate doar bunăstarea unora ajunşi pe funcţii de conducere şi care de la bloc s-au mutat la vilă pe Prutului colţ cu Transilvaniei, cu salarii de merit de peste o juma de milion la sfârşit de an, Piaţa Centrală e dovada vie a incompetenţei unor personaje recompensate politic după cât de tare au strigat în alegeri. La fel şi Piaţa Crâng, mistuită în urmă cu ceva timp de un incendiu, reabilitată de rude pe bani frumoşi şi împărţită la rude pe ochi frumoşi.

Dar vrem să începem anul în forţă, aşa că ne oprim aici, nu înainte de a anunţa un reportaj incendiar, primul pe 2015, cu toate matrapazlâcurile de la PTO, şi cum un jeg administrativ, ne referim strict la Piaţa Centrală, poate şi la cea de la Crâng, câteva inginerii financiare şi o mare doză de nesimţire, transformă un simbol într-o afacere de famiglie deosebit de profitabilă. Iar pentru comercianţii care mai au bonuri lăsate de clienţi, nu contează dacă pentru fructe sau pentru legume, ar fi de preferat KIWI că detoxifiază, le pot da ei ştiu unde, dacă mai vor un spaţiu comercial şi anul viitor.

LA MULŢI ANI, şi pe 5 ianuarie, citiţi şi vă cruciţi:

O AFACERE JEGOASĂ CARE PUTE RĂU DE TOT:

PIAŢA CENTRALĂ - RAIUL MAFIOŢILOR!!!

GHIVECIU, PUŞCĂRIABILUL CU ÎNCĂ TREI CAPETE... DE ACUZARE

Acest , fost, Gigi Becali, investitor în fotbal, mai degrabă un Băhăian autohton, care ameninţă ziariştii că renunţă la imunitatea parlamentară pentru a le lua gâtul, e tot mai aproape de Puşcărie.

Marian Ghiveciu, a cărui televiziune prestează şantajul pe faţă pentru  a acapara piaţa de publicitate din judeţ, s-a ales astăzi, potrivit site-ului www.costintanasescu.com, cu încă trei capete noi de acuzare, în dosarul terenurilor. Dovadă că nici negocierea cu care se lăuda atunci când l-a denunţat pe fostul ministru Cristian David, în cazul şpăgii de 500 de mii de euro nu a funcţionat.

Se complica procesul baronului Marian Ghiveciu, unde procurorii DNA au extins acuzatiile. Astazi, la ICCJ, un nou termen de judecata

Procesul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care deputatul PSD Marian Ghiveciu este judecat pentru infractiuni de coruptie, are un nou termen astazi, 10 decembrie 2014. Ghiveciu a fost deferit justitiei de procurorii DNA pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial. 
Intre timp, cu acordul instantei supreme, procurorii DNA au extins acuzatiile pentru care este judecat baronul rosu: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.), abuz în serviciu în formă calificată (art.248 ind 1 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.), uzul de fals (art. 291 C.p.). VEZI AICI DOSARUL DE LA 1CCJ

In acelasi dosar au mai fost trimisi in judecata Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata, si Dumitru Borcan, sef al Compartimentului de Cadastru si Agricultura din cadrul Primariei comunei Merei si membru in Comisia Locala Merei pentru aplicarea legilor fondului funciar.

Potrivit rechizitoriului Directiei Nationale Anticoruptie, in perioada 2005-2006, la instigarea lui Marian Ghiveciu, atat Borcan cat si Costache, profitand de functiile detinute si prin incalcarea atributiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea in mod nelegal a doua titluri de proprietate pentru terenuri in zone cu potential imobiliar, datorita vecinatatii cu drumul european, in favoarea unor persoane care nu erau indreptatite sa primeasca acele titluri de proprietate. Mai grav, este ca, ulterior, aceste terenuri au fost cumparate de Marian Ghiveciu de la persoanele care au obtinut titlurile, folosind aceasta metoda. Dosarul in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA de fapte de coruptie reintra pe rolul Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se va judeca, astazi, de la ora 12,00.

Ce au spus procurorii DNA
Deputatul PSD Marian Ghiveciu a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in decembrie 2011, sub acuzatia de "instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata".

Alaturi de acesta, a mai fost trimis in judecata Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau si membru in Comisia Judeteana Buzau pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata.

Al treilea personaj, trimis si el in judecata, a fost Dumitru Borcan, sef al Compartimentului de Cadastru si Agricultura din cadrul Primariei comunei Merei si membru in Comisia Locala Merei pentru aplicarea legilor fondului funciar, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata si fals material in inscrisuri oficiale - comisa in realizarea scopului urmarit prin infractiunea de abuz in serviciu. La momentul comiterii infractiunilor, Marian Ghiveciu era administratorul mai multor societati comerciale.

Care sunt acuzatiile procurorilor
In perioada 2005-2006, la instigarea lui Marian Ghiveciu, Dumitru Borcan si Nicolae Costache, profitand de functiile detinute si prin incalcarea atributiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea in mod nelegal a doua titluri de proprietate pentru terenuri in zone cu potential imobiliar, datorita vecinatatii cu drumul european, in favoarea unor persoane care nu erau indreptatite sa primeasca acele titluri de proprietate.In acest scop, Dumitru Borcan a falsificat mai multe inscrisuri oficiale, emise de Primaria Merei si inregistrate la O.C.P.I. Buzau. Ulterior, aceste terenuri au fost cumparate de Marian Ghiveciu de la persoanele care au obtinut titlurile in modalitatea descrisa mai sus. Persoanele care detineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise anterior in mod legal, au fost prejudiciate cu suma totala de 1.956.010 lei. Totodata, avantajul patrimonial realizat in modalitate descrisa mai sus este de 3.247.945 lei, reprezentand valoarea reala a terenurilor obtinute in baza actelor de proprietate emise nelegal si cumparate de Marian Ghiveciu. La acel moment, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand celor trei inculpati.

Cum a fost deconspirata afacerea ilegala cu terenuri de la Merei a deputatului PSD Ghiveciu Marian

Inginerul buzoian Vasile Constantin este cel care a dat in vileag intreaga afacere cu terenuri pentru care deputatul PSD Marian Ghiveciu este judecat acum pentru instigare la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Tot el este cel care a sesizat mai departe DNA Ploiesti si a cerut intocmirea actelor premergatoare cercetarii penale. Initial, pentru ca identificase unele nereguli in documentele cadastrale, prin intocmirea unui alt titlu de proprietate pentru un anume Constantin Turturica, inginerul Vasile Constantin a reclamat la Prefectura ca nu poate intocmi documentatia pentru a-si infiinta o statie peco cu punct de racordare pe tarlaua 89. Terenul fusese preluat de Primaria Merei de la IAS Stalpu, prin ordin de prefect, pentru punerea in posesie a mai multor cetateni din comuna. Vasile Constantin detinea in tarlaua respectiva 2 ha de teren. In total, tarlaua revendicata avea 101,5 ha.

Situatia nu a fost clarificata la nivel local si nici titlul de prorietate pe numele lui Constantin Turturica nu a fost anulat, astfel cazul a ajuns in atentia DNA la sesizarea inginerului Vasile Constantin. Potrivit informatiilor prezentate anterior, rasucirea planului parcelar la 90 de grade a fost manevra prin care, in perioada 2005-2006, mai multe persoane din comuna Merei au fost deposedate de suprafete de teren importante pe care le detineau in zone cu potential imobiliar. Parcelele respective erau invecinate cu drumul European 85 si acolo ar fi trebuit sa se construiasca un important centru comercial. Acesta a fost si motivul pentru care a si fost pusa la cale toata afacerea ajunsa ulterior in atentia procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie care in decembrie 2011 l-au trimis in judecata pe deputatul PSD de Buzau, Marian Ghiveciu, sub acuzatia de "instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata", la finalul unei anchete care dezvaluia o implicare a sa in eliberarea unor certificate de proprietate false.

Alaturi de acesta, au mai fost trimisi in judecata Nicolae Costache (fost director al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Buzau si membru in Comisia Judeteana Buzau pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor), in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata, Dumitru Borcan (sef al Compartimentului de Cadastru si Agricultura din cadrul Primariei comunei Merei - judetul Buzau si membru in Comisia Locala Merei pentru aplicarea legilor fondului funciar), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - in forma calificata si fals material in inscrisuri oficiale - comisa in realizarea scopului urmarit prin infractiunea de abuz in serviciu.

Procurorii l-au acuzat pe deputatul Marian Ghiveciu care, la momentul comiterii infractiunilor, era administratorul mai multor societati comerciale, ca in perioada 2005-2006, i-a instigat pe Dumitru Borcan si pe Nicolae Costache, care, profitand de functiile detinute si prin incalcarea atributiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea in mod nelegal a doua titluri de proprietate pentru terenuri in zone cu potential imobiliar, datorita vecinatatii cu drumul european, in favoarea unor persoane care nu erau indreptatite sa primeasca acele titluri de proprietate. In acest scop, sustin procurorii, Dumitru Borcan a falsificat mai multe inscrisuri oficiale, emise de Primaria Merei si inregistrate la O.C.P.I. Buzau. Recompensa ar fi constat intr-un autoturism de cateva zeci de mii de euro. Ulterior, aceste terenuri au fost cumparate de Marian Ghiveciu de la persoanele care au obtinut titlurile in modalitatea descrisa mai sus.

Persoanele care detineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise anterior in mod legal, au fost prejudiciate cu suma totala de 1.956.010 lei. Totodata, avantajul patrimonial realizat in modalitatea descrisa mai sus este de 3.247.945 lei, reprezentand valoarea reala a terenurilor obtinute in baza actelor de proprietate emise nelegal si cumparate de Marian Ghiveciu. In momentul trimiterii dosarului in judecata, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand celor trei inculpati.

La termenul din data de 17 februarie au fost audiati sase angajati ai Oficiului Judetean de Cadastru Buzau, in activitate si in perioada 2004-2006, perioada in care au fost falsificate mai multe inscrisuri oficiale. Printre acestia, a dat explicatii mai bine de trei ore si Maria Vlasceanu, cea care, la acel moment era reprezentantul Oficiului de cadastru pe zona Merei, unde supraveghea punerea in posesie si era responsabila de intocmirea actelor de proprietate asupra terenurilor. Ea, impreuna cu un topograf, ar fi intocmit documentele pentru vanzarea terenurilor in cauza. De altfel, Maria Vlasceanu pare sa fi iesit cea mai sifonata din toata aceasta afacere, acuzatiile indreptandu-se acum impotriva ei si a sefului Compartimentului de Cadastru si Agricultura din cadrul Primariei comunei Merei ,Dumitru Borcan.

La termenul urmator, stabilit pentru data de 18 martie, urmeaza sa fie audiati alti cinci martori citati de instanta. De asemenea, luna viitoare va fi ales evaluatorul pentru terenuri si un topometrist care sa masoare suprafetele revendicate de partile pagubite. Asta, dupa ce avocatii deputatului Marian Ghiveciu au cerut o expertiza topografica.

Averi evaporate dupa ridicarea sechestrului?

Cu putin timp inainte de alegerile generale din decembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis retrimiterea dosarului de coruptie in care este inculpat deputatul PSD de Buzau Marian Ghiveciu catre Directia Nationala Anticoruptie pentru refacerea actului de sesizare a instantei. De asemenea, magistratii Sectiei Penale a Inaltei Curti au decis si anularea masurilor de instituire a sechestrului asigurator pe bunurile deputatului buzoian. Intre timp, averile celor trei s-ar cam fi evaporat. In timp ce deputatul Ghiveciu, se presupune, si-ar fi trecut mare parte din bunurile detinute, pe numele unei anume doamne Iordache, Borcan ar fi divortat de sotie, trecand si averea pe numele acesteia.

Intre timp DNA a refacut documentul, iar dosarul se afla in judecata pe fond de ICCJ.

Toate partile vatamate in dosar cer acum repunerea in situatia anterioara savarsirii infractiunilor, desfiintarea totala a inscrisurilor respective si obligarea inculpatilor la plata unor sume importante de bani, drept despagubire.

Pe cine nu laşi să moară: Cojocea turnătorul şi mita de la Consiliul Judeţean!

Mamulos, finul clanului Mocanu și trădător în favoarea lui Bâgiu la alegerile din 2012, pentru a-și păstra postul călduț în CJ, a mușcat se pare mâna care l-a hrănit până acum. Fiindcă fără el, spun sursele noastre, procurorii DNA nu ar fi putut realiza flagrantul de sâmbătă, Dragoș Cojocea dându-l în primire de dimineață pe șeful său, fapt care le-a permis oamenilor legii să-l surprindă când lua banii. Filmul evenimentului este cunsocut, așa că nu vom reveni asupra celor întâmplate, cu mențiunea că aseară judecătorii au emis mandat de 30 de zile pentru președintele CJ și finul său Florin Colgiu. Ceea ce nu s-a spus însă e că cercetările sunt în toi și au fost extinse, spun sursele noastre, iar foarte curând, unul dintre vicepreședinții CJ, nu-i vom da numele deocamdată, i se va alătura lui Bîgiu în arest, fiind la rândul său intermediar în alte șpăgi primite de acesta. Vom reveni.

Incendiar: Coincidență sau premeditare?! A plecat în America chiar înainte de arestarea lui Beganu!

După dezvăluirile de ieri, când susțineam, în baza unor informații de ultimă oră, că deputatul buzoian Cezar Preda nu prea ar fi străin de afacerea cu pădure în care omul de afaceri Gheorghe Ceteraș și fostul prefect Paul Beganu alături de alții sunt arestați, am primit mai multe telefoane care au completat tabloul și ne-au pus serios pe gânduri. Cum există însă prezumția de nevinovăție, chiar și în cazul acuzaților de mită și trafic de influență, n-o să tragem o concluzie, ci vom prezenta faptele așa cum ne-au fost ele aduse la cunoștință. Adică, înainte cu doar cu două zile de a fi săltat de mascați și dus la sediul DNA Ploiești fostul prefect Paul Beganu, politicianul buzoian, spun sursele noastre, și-a făcut rapid bagajele și a plecat în America, probabil conform unui patent experimentat deja la PSD, vezi cazul Nicușor Constantinescu. Ceea ce ne duce la întrebarea firească, coroborată cu informațiile pe care le avem, acelea potrivit cărora afaceristul mituitor Ceteraș ar fi fost adus la Buzău chiar de deputatul democrat liberal, mai nou doar liberal: ”Coincidență sau premeditare, domnule Preda?” 

EXPLOZIV: Pe cine va trage Beganu după el la pușcărie?!

Dorința unora de îmbogățire, iar atunci când au primul milion de euro, de a face altele și altele, de parcă ar mânca cu două guri, i-a determinat pe unii parlamentari buzoieni să comită tot felul de ilegalități, care au îngroșat coada la DNA și ne-au dat nouă subiecte tari. N-o să mai vorbim de cazul deputatului Marian Ghiveciu, este notoriu și nu vrem să plictisim, pentru că alt caz foarte interesant se prefigurează la orizont.

Fostul prefect Paul Beganu se va duce la pușcărie, de asta nu se mai îndoiește nimeni, însă întrebarea e pe cine va mai trage după el, fiindcă avem informații că un alt parlamentar buzoian este băgat până la gât în afacerea din care unii și-au luat șpăgi de milioane de euro. Sursele noastre spun că Beganu nu a acționat de capul lui, ci la comandă politică, mai precis la ordinul pe atunci președintelui PDL, deputatul Cezar Preda, cel care de altfel l-a și ajutat să ajungă prefect. Preda ar fi, se spune în anumite cercuri, cel care l-a adus pe omul de afaceri Gheorghe Ceteraș la Buzău, iar șpaga de un milion pe care a luat-o șeful Casei Albe ar fi fost doar un mizilic în comparație cu cea a parlamentarului, dublă după unii.

Nu am fi aflat acest lucru, dacă la mijloc nu ar fi intervenit și altă persoană, mai precis avocatul lui Paul Beganu, nimeni altul decât președintele aproape defunctului PMP Buzău, Nicu Cristian, care sub euforia momentului probabil, ar fi declarat că nu se lasă până nu-l bagă și pe Preda la pușcărie. Pentru că, spune acesta, clientul său a făcut ce a făcut la comandă, iar Preda ar fi singurul vinovat de situația în cauză. Cunoscute fiind sentimentele lui Nicu Cristian, și condițiile în care acesta a plecat din PDL pe ușa din dos, tindem să-l credem, fiindcă omul la beție și la supărare spune adevărul, iar avocatul probabil e supărat tare rău, că de alte stări deocamdată nu o să-l bănuim... Vom reveni că va fi tare interesant cum vor evolua lucrurile.

Prima stenogramă din dosarul lui Beganu:

Interceptări ambientale

Ștefan Feraru a avut o discuție, pe 21 octombrie 2014, înregistrată ambiental, cu avocatul Mihail - Cosmin Vasile, despre șpăgile date de Ceteraș.

Feraru: Bine! Se-aude... eu îți spun ce se-aude... la Gura Teghii în jur de un milion de euro...

Vasile: Doamne ferește...

Feraru: Serios! N-auzi...? M-am speriat... când am auzit!

Vasile: Mă, Gabi, nici eu n-am luat atât! Dă-o în ...

Feraru: Nu știu cât au luat ei!

Vasile: Dă-o în ... că nici eu n-am luat atât!

Feraru: Au luat și ei jumăte, dă-i în ...

Vasile: Ce să ia jumate, mă? Cinci sute de mii?

Feraru: Da!

Vasile: N-a luat, mă!

Feraru: Du-te, mă!

Vasile: Gabi, vrei să-ți spun ceva, Gabi? Le știu sumele, mă!

Feraru: Îm!

Vasile: Eu le știu... păi, da’...

Feraru: Hai, mă, c-au luat, mă!,

Vasile: Băi, Gabi!

Feraru: ... nu ieșea așa...

Vasile: Îm-îm! Greșit! Toată lumea le-a... le-a făcut nu știu ce...

Feraru: Le-a înflorit, ă?

Vasile: Rău! Ascultă-mă, ce spun! Știu sumele .. Am văzut și... așa... știi? N-am avut eu treabă, nu m-am dus, n-am... ...

Feraru: N-a fost și DNA-ul de a întrebat de ei?

Vasile: De cine?

Feraru: De dosaru’ ăsta! Și am înțeles că ăștia de lângă... cum îi cheamă?... să nu recunoască, dracului!

Vasile: Ce să ia, mă?

Feraru: O sută de mii de euro!

Vasile: Doamne ferește! Feraru: Ai grijă să nu recunoască, dracului!

S-a pornit tăvălugul: Antifrauda a dat drumul dosarului de evaziune EUROAVIPO!

Din ce în ce mai aproape sunt procurorii de arestări spectaculoase și la Buzău, spun surse judiciare, asta după ce zilele trecute, Dosarul de Evaziune al afaceristului George Ivănescu a pornit pe calea justiției. Stagnat mai mult timp în urma sforilor trase de  patronul EUROAVIPO Poșta Câlnău, bun prieten cu actualul șef al finanțelor locale dar și cu fostul ministru Daniel Chițoiu, la ungerea căruia a pus umărul și nu numai Ivănescu, dosarul este unul cu multe tentacule, implicate fiind peste 100 de firme, o adevărată caracatiță cu un prejudiciu pe măsură, câteva sute de milioane de euro. Noi am fost primii care au tras un semnal de alarmă, chiar de la sfârșitul anului trecut, când prezentam caractița mafiotă și susțineam că acesta poate fi ușor acuzat de un atentat la siguranța națională. Iar pentru cei care nu-și mai amintesc, reluăm astăzi dezvăluirile de atunci, în speranța că și ele vor putea ajuta nu numai procurorii care se ocupă de caz, dar în special magistrații care-l vor judeca, să ia o decizie corectă.

Firmele lui Ivănescu – ATENTAT LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ

 Aşa cum am promis, prezentăm astăzi a parte din firmele prin care George Ivănescu, afacerist de Poşta Câlnău, a reuşit să ţepuiască Statul Român cu sute de milioane de euro, bani pentru care în orice ţară civilizată şi fără pedeapsa capitală ar fi primit o condamnare cel puţin pe viaţă.

 Şi o să începem cu EUROAVIPO, datoare la bugetul de stat la data de 31.05.2013, cu suma de 58.006.878 RON. Urmată de Compania de Supraveghere IGSRL, cu 27.532.583 RON şi WHS Look Trans SRL, cu 8.175.597 RON. După care, mai vin Visteria Industries SRL, cu 18.535.855 RON, Moto Ferm 2004, cu 2.902.361 RON, OTZ Grup Solutions SRL, adică firma aia de cărători de bere, cu 2.361.408 RON, Principal Food Industries SRL cu 2.126.811 RON.

Cele mai mari datorii, a se citi ţepe date de Ivănescu la Bugetul de Stat le au firmele Waldy Com Sales and Logistic SRL, nu mai puţin de 141.227.769 RON şi Principal Company SA, cu 268.611.307 RON. Alte trei firme prin care Statul a fost prejudiciat cu zeci de milioane sunt, PCB Logistics and Distributions SRL, cu 19.979.252 RON, EuroAvipo Grup SA, cu 46.864.141 RON, şi OTZ Central, cu doar 150.757 RON.             Adică, la un calcul simplu, numai prin aceste firme, care încă n-au fost executate silit de stat, cum s-ar fi întâmplat în orice ţară cu o economie adevărată, nu de cumetrie,  Bugetul a pierdut 596.474.719 RON, adică peste o sută de milioane de euro. Şi asta nu e tot, pentru că întreaga caracatiţă mafiotă a lui George Ivănescu numără nu mai puţin de 188 de firme descoperite de noi, asupra cărora vom reveni zilele următoare cu noi date oficiale şi care pot fi găsite, dacă ştii unde să cauţi, chiar pe site-ul ANAF.

Ivănescu, ca să trecem la subiect, are în portofoliu, cel puţin atât am putut identifica noi, 188 de firme, în care este acţionar, el sau acoliţii săi, cu datorii imense la stat, mai precis 150 de milioane de euro, ceea ce, potrivit legii, reprezintă un ATENTAT la SIGURANŢA NAŢIONALĂ . Multe din aceste firme, spun sursele noastre, îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului nostru, sau sunt înregistrate la Buzău, aşa încât revenea în sarcina Finanţelor din Buzău să se ocupe de recuperarea creanţelor şi să supravegheze activitatea lor.

Doar că, Ivănescu a încercat, ca şi cu alţi directori aflaţi la conducere până să ocupe postul Liviu Ilie, să fenteze plata datoriilor, prin diferite artificii, unul mai ilegal ca altul. Nu i-a mers, aşa încât singura soluţie a rămas schimbarea lui Ilie şi aducerea pe post a unui om mai maleabil. Şi cum George Ivănescu avea multe relaţii la Bucureşti, una dintre ele deschizându-i uşa chiar la şeful ANAF, Gelu Ştefan Diuaconu, împreună cu care a făcut afaceri bune în trecut, vom vorbi şi despre afacerea DUTTY FREE, a apelat la acesta, iar Ilie a fost mutat la Piatra Neamţ, unde statul a cheltuit mult mai mult cu el decât dacă-l lăsa la Buzău. Dar asta e altă poveste, foarte interesantă de altfel, asupra căreia vom reveni zilele următoare.

Până atunci însă, iată doar un exemplu cum acţiona George Ivănescu pentru a-şi spori afacerile şi a căpuşa statul căruia nu numai că nu-i plătea datoriile, dar îi lua şi banii sub formă de TVA, poveste apărută într-o publicaţie on line în această vară.

Mafia alcoolului, coordonata de Grupul Murfatlar

Cu zeci de firme detinute in mod direct si cu altele controlate prin intermediari, cu offshore-uri ascunse prin Panama si Insulele Virgine, patronii Murfatlar – George Ivanescu, Catalin Bucura si fratii Emanuel si Serban Dobronauteanu – deruleaza o incredibila schema financiara prin intermediul careia pagubesc statul roman cu sute de milioane de lei.

Ingineria celor patru baroni ai alcoolului vizeaza obtinerea de TVA de la stat si evitarea platii taxelor fiscale prin declararea insolventei firmelor pe care le detin. Societatile detinute de cei patru afaceristi isi cer una alteia insolventa, isi vand intre ele active si isi cesioneaza incrucisat creante. In acest mod, George Ivanescu, Catalin Bucura si fratii Dobronauteanu detin controlul in comitetele creditorilor, hotarand care datorii trebuiesc platite si care nu si, mai ales, genereaza o suveica a TVA de recuperat de la stat.

Afacerea Euroavipo SA

Inmatriculata la domiciliul actionarului George Ivanescu, in satul Posta Calnau – judetul Buzau, societatea Euroavipo SA a fost multi ani instrumentul prin care se procesa alcoolul rafinat importat in special din Spania. Tot prin aceasta firma s-a derulat si afacerea cu magazinele duty-free. La cererea actionarilor, SC Euroavipo SA a intrat in insolventa in aprilie 2012. La acea data, firma avea datorii bugetare de 50 milioane de lei, dar avea si de recuperat peste 400 milioane lei. Numai ca marea majoritatea a banilor pe care Euroavipo SA ii avea de recuperat era tot de la firmele controlate de aceiasi actionari: Bucura, Ivanescu si fratii Dobronauteanu -  cum ar fi Hansa Distribution, OTZ Central, Principal Company, Euro Trade Invest, etc.  In plus fata de cele 400 de milioane de lei pe care Euroavipo SA ii avea de incasat, in dosarul de insolventa au mai aparut aproape 65 de milioane de lei pe care firma ii avea de primit de la stat sub forma de TVA. De fapt, aceste 65 de milioane de lei au reprezentat miza insolventei, fiind solicitate cu multa indrazneala Fiscului drept returnare de TVA. Interesant este insa modul in care s-au derulat tranzactiile ce au generat TVA de 65 de milioane de lei.

TVA pentru o tranzactie din… 2018

Pentru a genera in numele Euroavipo SA TVA de incasat de la stat in valoare cat mai mare, afaceristii cu alcool au recurs la trucuri contabile, cumparand pe hartie, tot de la firmele lor, bunuri pentru care s-au emis facturi in avans sau mutand diverse active de pe o firma pe alta. Dupa aceasta schema, Euroavipo SA a achizitionat, desi se afla in insolventa, fabrica de alcool de la Ploiesti apartinand tot grupului de interese Murfatlar. Tranzactia, efectuata in plin proces de insolventa, s-a incheiat la data de 25.09.2012. Pentru suma de 67,146 milioane de lei, Euroavipo SA a cumparat de la firma Visteria Industries SRL fabrica de produse alcoolice din Ploiesti. „Cumparat” este un mod de a spune, caci, in realitate, nu s-a achitat niciun leu. Potrivit contractului de vanzare-cumparare nr. 1.341, Euroavipo SA s-a angajat sa achite o prima rata de 10% din pretul total de 67,146 milioane lei la data de… 31.10.2018, iar ultima rata, in… 31.10.2022. Asadar, fara a plati de fapt nici un leu, Euroavipo SA a generat o schema pentru a solicita statului decontarea a peste 12 milioane lei TVA.

„Vaca” de muls TVA

Vanzarea-cumpararea fabricii a fost doar un vehicul pentru ca Euroavipo SA sa acumuleze TVA de primit de la stat. Acest fapt este certificat si de actionariatul firmei ce a vandut fabrica de alcool de la Ploiesti. Verificand istoricul SC Visteria Industries SRL reiese clar ca aceasta face parte tot din grupul de interes al acelorasi patroni, Catalin Bucura fiind chiar actionar direct. Pana nu demult, firma Visteria Industries – inmatriculata, coincidenta, tot in Posta Calnau – a fost detinuta chiar de catre cumparatorul fabricii de la Ploiesti, adica SC Euroavipo SA. Pentru ca schema penala sa se inchida intr-un cerc perfect, dupa ce a vandut fabrica de alcool de la Ploiesti, firma SC Visteria Industries SRL a intrat si ea in insolventa dupa numai cateva luni. Era si firesc, caci dupa tranzactia cu fabrica de alcool, Visteria Industries SRL, in calitate de vanzator, se incarcase cu TVA de plata la stat.

Bani recuperati din facturari incrucisate

Suma cea mai mare de TVA de recuperat in numele Euroavipo SA a provenit dintr-o alta tranzactie la fel de suspecta. Tot in plin proces de reorganizare, Euroavipo SA a decis sa achizitioneze mari cantitati de materii prime necesare producerii de alcool de la SC Global Engineering SRL. Incheiate pe 3, 4 si 8 octombrie 2012, contractele cu SC Global Engineering SRL au totalizat 283,9 milioane de lei, suma pentru care s-a emis factura de avans. Aferent celor 283,9 milioane de lei, patronii Euroavipo SA au calculat ca au de recuperat de la stat TVA in suma de 54,317 milioane de lei. Suspiciunile privind decizia contractarii unor cantitati imense de materii prime facturate in avans cu scopul de a genera TVA de recuperat de la stat sunt alimentate si de istoricul firmei furnizoare de materii prime, SC Global Engineering SRL. Firma este detinuta de Catalin Florian Vasilescu, nimeni altul decat fostul partener al patronilor Ivanescu, Bucura si Dobronauteanu in societatile Fermele Murfatlar SA, Signus Romania Distributions SA, Hansa Distributions SRL. Asadar, tot o afacere facuta in interiorul aceluiasi grup de interese, afacere din care s-a nascut suma de 54,317 milioane de lei de recuperat de la stat.

Taxe neacceptate la masa credala

Patronii Euroavipo SA au mai avut o miza pentru a cere insolventa firmei: datoriile catre Autoritatea Nationala a Vamilor – Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Galati (ANV – DRAOV). Calculate ca fiind in cuantum de 27 de milioane de lei, taxele Euroavipo SA catre ANV nu au fost nici pana in prezent achitate si sunt slabe sanse de a mai fi recuperate vreodata. Caci, desi ANV – DRAOV Galati a solicitat inscrierea la masa credala a Euroavipo SA cu suma de 27,727 milioane de lei, creanta a fost initial admisa sub conditie suspensiva, deoarece Euroavipo SA a contestat obligatiile sale de plata. Apoi, la solicitarea altor creditori – evident, tot firmele patronilor Murfatlar, judecatorul sindic de la Tribunalul Buzau a inlaturat creantele Vamii din tabelul preliminar al creantelor. Comitetul creditorilor a fost format tot din firme controlate de grupul Ivanescu, Bucura, Dobronauteanu: Hansa Distribution SRL, Signus Romania Distributions SA si Garland Industries Limited.

Actiuni gajate – ferite de executare

Deoarece Euroavipo SA detine 41,94% din SC Murfatlar Romania SA – o alta afacere bagata in insolventa tot la cerere – patronii Ivanescu, Bucura si Dobronauteanu si-au luat masuri pentru a proteja pachetul mentionat de actiuni de o eventuala executare.  Actiunile detinute de Euroavipo SA la SC Murfatlar Romania SA au fost puse gaj in favoarea unor alte firme controlate de aceiasi patroni. Astfel, peste 3 milioane de actiuni detinute de Euroavipo SA la Murfatlar Romania au fost puse gaj pentru Signus Romania Distributions, iar alte 7,651 milioane de actiuni au fost gajate in favoarea Garland Industries LTD. In spatele acestor firme se afla aceleasi personaje.

Rotirea creantelor

O alta schema folosita a fost aceea de rotire a creantelor intre firmele grupului. In cazul de fata, Euroavipo SA a cumparat de la United Euro Distribution creanta pe care aceasta firma o avea de incasat de la OTZ Central. Apoi, imediat a fost bagata in insolventa si firma United Euro Distribution.  In numarul de maine al cotidianului NATIONAL vom publica un material privind o uriasa spalare de bani, facuta in Insulele Virgine de o firma a controlata si bagata in insolventa de Ivanescu, Bucura si fratii Dobronauteanu. SURSA: http://www.enational.ro/

DNA, trezește-te! Gigi Doloiu și Claudia Stelea, un conflict de interese de miliarde de lei...

Poate după instalarea noului președinte ales, instituțiile statului vor lucra cu mai mult spor și la Buzău, unde încălcări flagrante ale legii, prezentate de presă cu documente și fapte concrete, trec pe lângă urechile DNA fără ca acesta să se sesizeze ca în orice țară normală. Am avut parte, ce-i drept, de o surpriză plăcută, dar atât fostul prefect Beganu, cât și câțiva mărunți funcționari chemați să dea cu subsemnatul și reținuți pentru câteva zile nu sunt decât plevușca dintr-o mare baltă braconată de adevărații vampiri pentru care legea nu reprezintă decât prezumția de nevinovăție, nu și cealaltă parte a monedei.

Reluăm astăzi un subiect asupra căruia am promis că vom reveni, dar omis în ultimele zile din motive obiective, toți ochii au fost țintiți pe Campania Electorală și ne-am spus că nu merită să treacă neobservat, poate, poate... se va întâmpla ceva. Este vorba despre relația dintre Claudia Stelea, directoare la APIA Buzău sub mai multe mandate și cunoscutul afacerist Gigi Doloiu, cel care a preluat fostul ILF, falimentar când era la stat și l-a transformat într-o vacă cu ugere din care laptele curge non-stop.

Mai precis, așa cum spuneam în urmă că ceva timp, din 2010 și până în prezent, instituția pe care o conduce Stelea stă cu chirie tocmai la ieșirea din municipiu spre Spătaru, în sediul fostului ILF, adică la Gigi Doliu. Căruia de altfel îi și plătește o chirie nu tocmai modestă, de 200 de milioane de lei vechi pe lună, în ciuda faptului că angajații APIA se plâng că sediul este peste mână și trebuie să se deplaseze zilnic și cu costuri proprii. Asta în condițiile în care ar fi existat și alte soluții, spun surse din interior, una chiar centrală, pentru sediul instituției care se ocupă cu plățile din agricultură.

Și atunci intervine întrebarea firească, de ce continuă APIA să stea la margine de oraș și nu pleacă de la Doloiu? Pentru că, dacă ar fi să ascultăm sursele noastre, există două tipuri de interese, unul al directoarei Claudia Stelea, asupra căruia vom reveni, și unul al omului de afaceri, mare latifundiar. Care încasează chiar prin intermediul chiriașului său zeci de miliarde de lei pentru miile de hectare de teren aflate în proprietatea sa sau în arendă. Curat, murdar... coane Fănică! Vom reveni.

Fostul prefect Beganu și-a petrecut nopatea în arestul IPJ Prahova

Fostul prefect de Buzău Paul Beganu, omul de afaceri Gheorghe Ceteraş, un judecător, un avocat şi un angajat al Romsilva au fost puşi sub urmărire penală de procurorii DNA într-un dosar privind retrocedarea ilegală a peste 5.000 de hectare de pădure, prejudiciul depăşind 21 de milioane de euro. 

Procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe Paul Beganu, prefect al judeţului Buzău în perioada 2009 - 2012, în prezent comisar al Gărzii de Mediu Buzău, omul de afaceri Gheorghe Ceteraş, judecătorul Neculae Toader, membru în colegiul de conducere al Judecătoriei Pătârlagele, din Buzău, avocatul Mihail Cosmin Vasile şi un angajat al Romsilva, Ion Irimia.

Potrivit procurorilor, procesul de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5.134 hectare de teren forestier (situate pe raza comunei Gura Teghii, judeţul Buzău) în favoarea SC Forestiera Ardeleana SRL a fost nelegal, cauzând un prejudiciu de 89.787.721 de lei (echivalentul a 21,7 milioane euro) în dauna statului.

Concret, Gheorghe Ceteraş, cumpărătorul unor drepturi litigioase de la un moştenitor al unei presupuse persoane îndrituite la retrocedare, în cursul anului 2010, împreună cu moştenitorul şi avocatul Mihail Cosmin Vasile s-au înţeles să obţină, în condiţii de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5134,29 ha teren forestier care aparţinuse Societăţii Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră, în numele nou înfiinţatei SC Forestiera Ardeleana SRL administrată de moştenitor, societate care avea ca obiect principal de activitate silvicultura, exploatarea forestieră şi servicii anexe, scopul declarat fiind "redobândirea patrimoniului Societăţii Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră".

In acest scop, Ceteraş i-a remis suma de 1.000.000 euro, în două tranşe, lui Ion Irimia, angajat în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, care avea influenţă asupra lui Beganu, şi altor funcţionari din cadrul regiei, pentru a-i determina să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, toate referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5132,29 ha revendicat de SC Forestiera Ardeleana SRL, punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate.

In acelaşi scop, Ceteraş i-a remis suma de 1.000.000 de euro prefectului judeţului Buzău Paul Beganu. în schimb, Beganu, în perioada ianuarie 2011, a falsificat o adresă şi a determinat o persoană să falsifice o altă adresă, astfel încât Ceteraş Gheorghe să fie repus în termenul legal de a contesta hotărârile emise de comisiile locale în anul 2006, invocând faptul că moştenitorii nu au primit răspuns la contestaţiile formulate. Aceasta, în condiţiile în care, în perioada 2006 - 2011, procesul de revendicare a terenurilor în cauză nu a mai suferit alte modificări, rămânând la nivelul respingerii solicitărilor.

Ca urmare, în anul 2011, Ceteraş a depus plângere la Judecătoria Pătârlagele. El i-a remis apoi suma de 250.000 euro judecătorului Neculae Toader, din cadrul Judecătoriei Pătârlagele, pentru a pronunţa o soluţie favorabilă acestuia. în schimb, magistratul a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5132,29 ha pădure (din care suprafaţa de 2.830,65 ha se afla la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti în proprietatea statului), în favoarea lui Gheorghe Ceteraş, cumpărător al drepturilor litigioase de la SC Forestiera Ardeleana SRL. Aceasta, în condiţiile în care această societate nu deţinea în mod legal calitatea de titular al dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate şi nici nu s-a făcut dovada că societatea este continuatoarea sau succesoarea în drepturi a Societăţii Anonime Ardeleana pentru Industrie Forestieră.

Judecătorul a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă avută în proprietate de Societatea Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră, chiar dacă nu toţi acţionarii Societăţii Anonime au înţeles să se constituie în aşa zisa noua formă asociativă, cauzând statului, în această modalitate, un prejudiciu în sumă de 89.787.721 de lei (echivalentul a 21,7 milioane euro).

Deşi sentinţa judecătorească putea fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, obligaţie în sarcina reprezentanţilor celor două comisii (comisia locală Gura Teghii şi a comisia judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar), actul procedural nu a fost formulat, sens în care a devenit irevocabilă prin nerecurare. De asemenea, deşi Direcţia Silvică Buzău a solicitat prin adresa nr. 855/13.04.2011 Instituţiei Prefectului Judeţului Buzău, Comisiei Judeţene Buzău şi Comisei Locale Gura Teghii promovarea unui recurs, motivat de nelegalitatea soluţiei date prin sentinţa civilă nr. 706/12.04.2011, acesta nu a fost formulat, mai notează procurorii.

Judecătorul Neculae Toader a plecat de la sediul DNA Ploieşti, unde a fost audiat de către procurori câteva ore, el părăsind zona împreună cu avocata sa fără ca vreunul dintre ei să facă declaraţii în legătură cu acest caz.

La sediul DNA Ploieşti a rămas fostul prefect de Buzău Paul Beganu, omul de afaceri Gheorghe Ceteraş, precum şi celelalte persoane puse sub urmărire penală în acest dosar, pentru care s-a emis ordonanță de reținere și care au fost trasportați ulterior în arestul IPJ Prahova.

Fostul prefect de Buzău Paul Beganu a explicat, de-a lungul vremii, că singura lui implicare în acest caz a fost că a aprobat punerea în posesie în baza unor hotărâri judecătoreşti.

Prin aceeaşi decizie se stabilea ca o parte din terenuri să fie retrocedate pe vechile amplasamente, iar pentru aproape 3.000 de hectare de teren dreptul de proprietate pentru Gheorghe Ceteraş să fie reconstituit pe alte amplasamente.

Totodată, prin aceeaşi decizie a instanţei, Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar din Gura Teghii era obligată ca, la rămânerea definitivă a sentinţei, să îl pună în posesie pe cesionarul Gheorghe Ceteraş şi să întocmească documentaţia necesară eliberării titlului de proprietate.

Conform datelor publicate pe portalul instanţelor de judecată, această decizie, care a fost pronunţată pe fond, nu a fost atacată cu recurs. De altfel, pe portalul Judecătoriei Pătârlagele nu există informaţii privind eventualele căi de atac, iar dosarul nu se regăseşte la instanţa ierarhic superioară, Tribunalul Buzău.

La câteva luni însă de la această decizie privind punerea în posesie asupra celor peste 5.000 de hectare de pădure, Ministerul Finanţelor Publice a cerut, la Judecătoria Pătârlagele, revizuirea retrocedării, însă magistraţii au respins revizuirea pe motiv de lipsă a calităţii procesuale a Ministerului. Ulterior, la recurs, Tribunalul Buzău a menţinut decizia, unul dintre magistraţi făcând însă opinie separată.

In prezent, Paul Beganu este comisar la Comisariatul Judeţean Buzău al Gărzii de Mediu, el lucrând în instituţie din vara anului 2012.

Paul Beganu, fost membru PDL, a fost prefect al judeţului Buzău din octombrie 2009 şi până în mai 2012. El este de profesie inginer silvic, iar înainte de a fi prefect a lucrat la Romsilva.

SURSA: costintanasescu.com

Incendiar: Avocatul Tudorancea, Bachus-ul Baroului buzoian!

Așa cum promiteam ieri, continuăm seria dezvăluirilor despre șeful Baroului buzoian, avocatul Adrian Tudorancea, a cărui soție este cercetată pentru fapte grave comise în calitate de notar public. Nu o să reluăm faptele, cunoscute de cititorii noștri, ci o să reliefăm un alt aspect, foarte grav al activității de avocat, și anume prestația sa profesională, care lasă mult de dorit.

În primul rând, sursele noastre spun că la aceste gesturi reprobabile ar fi ajuns fiindcă în ultima vreme, avocatul Tudorancea consumă la greu din licorile lui Bachus, uneori până adoarme la birou, iar atunci când nu bea la servici, este găsit la braseria doamnei Caty rudă cu torționarul Vișinescu, la HB, unde se ceartă cu ospătarii că l-au furat la gramaj.

Și acum, concret, despre ce este vorba. Conform unor surse bine informate, în ultima vreme, avocatul Tudorancea a început să împrumute sume mari de bani de la diverse persoane, fără a le mai restitui, astfel încât acestea au început să vorbească prin târg că au fost țepuite.

Iar criza sa financiară nu se oprește aici, spun aceleași surse, fiindcă nici clienții săi, puțini câți mai are, fiindcă nu e deloc serios și uită să se prezinte la termene, poate de vină o fi alcoolul, nu se simt prea bine după ce i-au plătit serviciile în avans și acum nu le mai răspunde la telefon. Ca să nu mai vorbim despre dedublarea personalității cel puțin la un proces, când pur și simplu a uitat pe cine reprezintă. Dar asta e altă poveste, așa că... vom reveni. 

INCENDIAR: Șeful Baroului buzoian, avocatul Tudorancea, spaima clienților înșelați!?

Potrivit unor informații incendiare de ultimă oră, avocatul Adrian Tudorancea a devenit în ultima vreme o adevărată spaimă pentru clienții săi, unii dintre ei încercând disperați și fără succes să ia legătura cu el, din motive pe care le vom dezvălui începând de mâine. Împreună cu o sumedenie de fapte reprobabile comise de cel care, potrivit statutului, ar trebui să fie mai presus de orice bănuială. Dar cum acest lucru îi este străin, nevasta sa fiind judecată pentru fapte grave de către Curtea de Apel Ploiești, fiind acuzată da falsificarea unor documente oficiale în dauna intereselor persoanei, Adrian Tudorancea demonstrează că proverbul cu gardul și leopardul e perfect adevărat. Pentru că, în urma unor materiale din presa locală, de departe ziarul Muntenia de Buzău fiind cel care a dezvăluit primul și complex matrapazlâcurile la care se dedă chiar șeful Baroului buzoian, Tudorancea ar fi intrat în vizorul unor servicii secrete, nu atât de secrete  însă să nu aflăm și noi.

De ce? Poate chiar și pentru ce vrea să facă ca să-și scape nevasta de pușcărie... Adică să reclame o altă notăriță, colegă de breaslă cu soția sa, dar care spre deosebire de aceasta, și aici ne referim la Eugenia Rica Filip, este deasupra oricăror bănuieli. El ar vrea să o acuze pe aceasta  că ar fi favorizat obţinerea unui act oficial unei persoane, care s-a nimerit să fie chiar reclamanta soţiei sale,  care act odată prezentat Instanţei ar proba chiar falsul săvârşit de notăriţa Monica Tudorancea, adică deschiderea drumului către puşcărie.

Dar iată povestea, așa cum apare ea în ziarul Muntenia de Buzău:

Se spune că soţul notăriţei publice Monica Tudorancea, nimeni altul decât şeful Baroului de la Buzău, avocatul Adrian Tudorancea, este decis să abordeze orice cale de atac pentru a-şi salva nevasta de la puşcărie.

Asta, dacă ar fi să ne luăm după gura târgului, dar mai ales după declaraţiile unei buzoience care a avut curajul să o cheme în Instanţă pe notăriţa Monica Tudorancea acuzând-o  de fals, uz de fals şi abuz în serviciu. De data aceasta, renumitul avocat, remarcat în branşă mai ales prin subterfugii la limita legii cu care abordează majoritatea cazurilor în care pledează, se pare că nu se va da în lături să o acuze chiar pe notăriţa Eugenia Rica Filip, şefa breslei buzoiene de profil, pe motiv că aceasta ar fi favorizat obţinerea unui act oficial unei persoane, care s-a nimerit să fie chiar reclamanta soţiei sale,  care act odată prezentat Instanţei ar proba chiar falsul săvârşit de notăriţa Monica Tudorancea, adică deschiderea drumului către puşcărie. 

Chiar dacă am mai scris în repetate rânduri, mai spunem încă o dată că notarul public Monica Tudorancea a fost reclamată şi este acuzată da falsificarea unor documente oficiale în dauna intereselor persoanei. Concret, ea a fost de acord să falsifice un act de proprietate, prin care un teren ar fi urmat să fie admi­nistrat de clientul său, demers de pe urma căruia s-ar fi ales cu un „comision” substanţial.

  La adăpostul poziţiilor înalte şi importante pe care cei doi le ocupă, vremelnic totuşi, se pare că ulciorul lor merge de mai multe ori la apă fără măcar să apară un cât de mic ciob. Nu spunem cu subiect şi predicat că notăriţa Monica Tudorancea ar mai fi falsificat vreun act înainte de cel amintit în reclamaţia unei cetăţene pe numele ei Niculina Olteanu, dar nu putem să nu ne gândim la aşa ceva din moment ce colegi de breaslă ar fi comentat, când au aflat că notăriţa este judecată la Curtea de Apel, că era normal să se întâmple un astfel de lucru pentru că „nu se mai oprea din astfel de practici”. O asemenea remarcă ar fi auzit-o reclamanta Niculina Olteanu într-un birou al unui cunoscut a­vocat din Buzău, unde aceasta încerca să obţină un angajament de apărător în procesul cu Monica Tudorancea. Şi cum târgul este mic, nu ne-a trebuit prea mult efort ca să mai aflăm şi noi câte unele, atât despre notăriţa Tudorancea, dar şi despre soţul acesteia, avocatul Adrian Tudorancea, şeful Baroului Buzău şi apărătorul soţiei sale în procesul în care aceasta este inculpată şi judecată pentru fals şi uz de fals.” SURSA: munteniadebuzău.ro

Ne oprim aici până mâine, când îl vom face muci, stare în care intră zilnic, de zici nu că e prieten cu Bachus, ci chiar zeul bețivilor reîncarnat, nu înainte de a spune că după ce vom publica aceste informații, așteptăm și reacția oficială a Baroului Buzău, dar nu a lui Adrian Tudorancea, ci a colegilor săi onești cărora respectivul nu le face deloc cinste.